Mihai POP, Îndreptar pentru culegerea folclorului, Bucharest: Casa Centrală a Creaţiei Populare, 1967.
Indrumătorul pentru culegerea folclorului nu poate fi o
simplă carte de reţete metodologice, un indicator tehnic asupra fel ului cum trebuie să procedeze folcloristul în diferite
situaţii, în munca de teren. Dacă ar fi numai atît, cei ce ar
culege folclorul potrivit indicaţiilor lui, ar transforma cercetarea acestuia într-o serie de acte mai mult sau mai puţin
mecanice. Faptul s-ar repercuta, fără îndoială, nefavorabil
asupra materialelor culese.
Culegerea creaţiei popu.Zare nu se poate face mecanic şi
nici întîmplător. Ea trebuie să fie o acţiune deliberată, cu
scop bine precizat, să aibă la bază cercetarea cuprtnzătoare
si totodată minuţioasă a unor realităţi folclorice bine determinate. Pornind de la această idee fundamentală, metodologia modernă vorbeşte mai puţin de culegeri, ca de acţiuni
de sine stătătoare, şi mai mult de cercetarea ştiinţifică prin
care se fac culegerile. Materialele culese sînt astăzi tot mai
mult rezultate ale cercetărilor. In acest sens vor fi orientate
şi îndrumările pe care le-am cuprins în această broşură şi
le-am menit mai cu seamă celor ce în afara instituţiilor
de specialitate, se ocupă cu dragoste şi pasiune, de cercetarea şi punerea în valoare a creaţiei noastre populare.